Un Paşă englez la Bucureşti

Perioada dintre revoluţia de la 1848 şi războiul de independenţă 1877-1878 este caracterizată de o deschidere largă a Principatelor Române către curentele ideologice din vest. Franţa, Prussia şi Austria, în special, devin modele pentru membrii inteligenţiei din principate, însetată de modernizare, aceştia formând mişcări politice inspirate din ideologiile apusene, în special conservatoare şi liberale. Reprezentanţii acestor ţări, fie ei diplomaţi, ataşaţi militar sau neguţători, se vor găsi în centrul incipientei vieţi sociale şi politice din Bucureşti sau Iaşi. Acest articol este dedicat unui reprezentant de marcă a acestora, Mazar Paşa, care a avut o influenţă demnă de luat în seamă asupra mişcării liberale din principate şi formării Partidului Naţional Liberal.

Stephen Bartlett Lakeman, pe numele său adevărat, a fost un aventurier şi mercenar englez, veteran al războaielor coloniale din Algeria şi Africa de Sud. Ca urmare a serviciilor aduse coroanei britanice in timpul sângeroaselor lupte impotriva triburilor Xhosa, a fost innobilat in 1853. La scurt timp după aceea, Lakeman s-a alăturat cauzei otomane în Războiul din Crimeea, ajungând în scurt timp binbaşi (maior) şi, în final, paşă, căpătându-şi astfel numele turcesc, Mazar Paşa.¹ După retragerea trupelor ruseşti din principate, Mazar Paşa a fost numit şef al poliţiei în Bucureşti.² În timpul ocupaţiei austriece a principatelor cu acordul Imperiului Otoman (1854-1856), Mazar Paşa a intrat repede în conflict cu guvernatorul austriac Johann-Coronini Cronberg, datorită susţinerii mişcărilor naţionale şi liberale în Bucureşti. Transferat pe frontul din Crimeea, Mazar Paşa se va reîntoarce în Bucureşti după încheierea războiului şi retragerea trupelor austriece, reimplicându-se în viaţa politică a principatelor şi remarcându-se ca susţinător convins al liberalilor radicali din jurul lui I.C. Brătianu.

Deşi mişcarea liberala în principatele române reprezenta o forţă importantă şi de tradiţie în viaţa politică a principatelor, avându-şi originile în revoluţia de la 1848, fragmentarea acesteia pe criterii ideologice (moderaţi sau radicali), sau regionale, făcea dificilă formarea unei alternative la puternicul partid conservator al acelor vremuri. Catalistul care a produs unificarea diferitelor grupuri şi grupuleţe care constituiau aceasta mişcare a fost lunga guvernare conservatoare din prima jumătate a celui de-al şaptelea deceniu al secolului XIX (1871 – 1876). Înfrânţi la alegerile parlamentare din 1875 şi ameninţaţi cu irelevanţa politică, atât grupurile radicale din jurul lui I.C. Brătianu şi C.A: Rosetti cât şi liberalii moderaţi, susţinători ai lui M. Kogalniceanu şi Ion Ghica, au decis să treacă peste rivalităţile individuale şi să transforme coaliţia lor electorală într-un partid liberal, formând astfel o alternativă politică viabilă. Mazar Paşa avut o contribuţie importantă la aceste negocieri, el găzduind aceste întâlniri la reşedinţa sa din Bucureşti. Astfel a luat naştere Partidul Naţional Liberal prin aşa-zisa Coaliţie de la Mazar Paşa, 24 Mai 1875³.

După declanşarea Războiului Ruso-Turc în 1877, Mazar Paşa a condus negocierile neoficiale dintre guvernul lui I.C. Brătianu şi marele vizir Mehmet Esad Saffet Pasha în privinţa rolului principatelor în acest conflict. Deşi Mazar Paşa a reuşit să obţină concesia ca, în schimbul neutralităţii principatelor, Înalta Poartă să recunoască folosirea numelui de România, în timp ce forţele Otomane din Dobrogea urmau să asiste armata română în cazul unei invazii ruseşti,⁴ guvernul I.C. Brătianu a decis să ignore această ofertă, declarând război Imperiului Otoman în aprilie 1877 în scopul obţinerii independenţei României.⁵ Simţindu-se trădat de către vechii săi camarazi, şi credincios Porţii, Mazar Paşa a părăsit România întorcându-se în Anglia, unde şi-a trăit ultimii ani.

Nu sistemul electoral e rău, ci intenţiile preşedintelui. Traian Băsescu vrea un sistem cu două partide mari, PDL şi PSD şi un PNL scos în afara Parlamentului

Modernizarea se sfârşeşte în momentul în care Parlamentul şi clasa politică sunt atacate. Fundaţia Horia Rusu demarează o campanie de reabilitare a partidelor politice

Cine e cel mai (ne)populist din ţară?

Prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, membru al Comisiei pentru o nouă Constituţie a Fundaţiei Horia Rusu vorbeşte despre avizul Curţii Constituţionale şi atitudinea lui Traian Băses

Prof. univ. dr. Mircea Criste: “Proiectul de modificare a Constituţiei nu este decât un nou exerciţiu de imagine sau o strategie ce ţine de apropiata confruntare electorală”

Cristian Pîrvulescu despre Constituţia lui Traian Băsescu: „Cred că românii ar avea o altfel de părere asupra bicameralismului acum decât în 2009, când s-au concentrat pe alegerile prezidenţiale”

Membrii Comisiei pentru o nouă Constituţie a Fundaţiei Horia Rusu arată care sunt pericolele la adresa democraţiei pe care le conţine proiectul de modificare a Constituţiei prezentat de Traian Băsescu

Profesorul universitar Valentin Constantin, membru al Comisiei pentru o nouă Constituţie a Fundaţiei Horia Rusu, susţine că referendumul din 2009 este ilegal şi nu poate fi pus în aplicare

Constituţia lui Băsescu: remaniere numai cu acordul preşedintelui, suspendarea preşedintelui cu avizul obligatoriu al Curţii Constituţionale, sporirea prerogativelor preşedintelui în materie de referendum, dizolvarea Parlamentului într-un timp mai scurt, deficit bugetar de maxim 3%

Etapele procesului de revizuire a Constituţiei

Ce urmează după excluderea lui Mircea Geoană? Cine vine la Senat?

Mircea Geoană este cu un pas în afara PSD. Excluderea sa de către BPN, în confirmarea deciziei de duminică a Comisiei de Integritate a PSD, este cât se poate de ...
citeste mai departe

România este singura ţară din Balcani care nu a organizat un referendum pentru forma de guvernământ nici la instalarea comunismului, nici la prăbuşirea sa

În dezbaterile ocazionate de aniversarea Regelui Mihai, indiferent de parti pris-urile politice ale comentatorilor, istoricilor sau specialiştilor, s-a evidenţiat faptul că românii n-au fost consultaţi plebiscitar cu privire la forma ...
citeste mai departe