Este moral sa afirmi cu voce tare ceea ce esti, este moral sa fii consecvent in afirmarea crezului propriu, este moral sa gandesti pe termen lung, este moral sa-ti afirmi propria ta identitate. Este moral sa ai curajul sa spui ca esti altfel decat altii, chiar daca acesti altii sunt deocamdata mai multi." (1) New York Times, Bin Laden is Dead, Obama Says (Bin Laden e mort, spune Obama), 2 mai 2011. Principalul eveniment al începutului de lună a fost asasinarea lui Osama Bin Laden de către o trupă de puşcaşi marini, la ordinul direct al preşedintelui Statelor Unite, Barak Obama. New York Times a prezentat în ediţia din 2 mai discursul prin care preşedintele american a anunţat naţiunea despre succesul operaţiunii precum şi reacţiile de bucurie şi uşurare ale cetăţenilor americani la auzul veştii. Aceştia s-au adunat în număr mare la Casa Albă precum şi la Ground 0, locul tragediei din 9 septembrie 2001.
Autorii articolului au analizat şi problema Pakistanului ca aliat al Statelor Unite, având în vedere locul unde „cel mai căutat om de pe planetă” se ascundea – o vilă somptuasă lângă o bază militară pakistaneză.
(2) Economist (Democracy in America), Withdrawing the troops – The post Bin Laden era (Retragerea trupelor – era post Bin Laden), 5 mai 2011. Revista britanică the Economist analizează reacţiile cetăţenilor din Statele Unite dar şi din Abbottabad, oraşul unde Bin Laden a fost asasinat, precum şi dezbaterea dacă preşedintele ar trebui, sau nu, să facă publice fotografiile cu Bin Laden mort şi perspectiva retragerii din Afganistan.
(3) Toronto Star (News) Life in Bin Laden’s Hideout: Kids, computer and dreams of U.S. deaths (Viaţa în ascunzătoarea lui Bin Laden: copii, computer şi vise despre americani morţi), 14 mai 2011 Jurnalul canadian Toronto Star descrie în acest articol viaţa pe care Bin Laden a dus-o în timpul în care se ascundea în vila fortificată din Abbottabad. Mai mult o închisoare decât o ascunzătoare, Bin Laden îşi petrecea timpul trimiţând ordine către organizaţiile Al Qaeda, înregistrând ameninţări către occident., Raidul a dezvăluit că, în aceiaşi casă, sălăşuiau 23 de copii şi 3 dintre nevestele sale, însă articolul se îndoieşte de capacitatea lui Bin Laden de a fi fost un tată şi un soţ iubitor, având în vedere constrângerile şi suferinţele la care şi-a supus familia în trecut. Articolul se întreabă cât de mult a putut Bin Laden să-şi mai influenţeze propria-i organizaţie teroristă după atacurile din septembrie 2011, având în vedere izolarea sa precum şi descentralizarea reţelei teroriste Al Quaeda.
(4) New York Times (World) Israeli Troops Fire as Marchers Breach Borders (Trupele israeliene deschid focul asupra marşului de protest care a încălcat graniţa) 15 mai 2011. Situaţia refugiaţilor palestinieni din teritoriile ocupate de către Israel rămâne în continuare o piedică în calea procesului de pace în Orientul Mijlociu. Duminică, 15 mai, aceste tensiuni au explodat când mii de protestatari venind din Siria, Liban, Gaza şi Cisiordania au întreprins un marş de protest către graniţa fortificată israeliană, cerându-şi drepturile şi încercând să o forţeze. Acest marş coincide cu comemorarea „nakba” (catastrofa), aniversarea declarării independenţei statului Israel în 1948 şi războiul în urma căruia sute de mii de palestinieni şi-au pierdut casele, fiind expulzaţi sau exilaţi. Reacţia Israelului a fost promptă, primul ministru Netanyahu acuzând palestinienii că nu doresc o coexistenţă paşnică ci, nici mai mult nici mai puţin decât distrugerea statului Israel.
(5) The Economist (Democracy in America) Barak Obama’s Speech on the Middle East – 1967 and all that (Discursul lui Barak Obama despre Orientul Mijlociu – 1967 şi toate celelalte) 19 mai 2011. Ca reacţie la violenţele cauzate de protestele palestinene, dar şi ca o încercare de a reporni negocierile între Israel, Autoritatea Palestiniană înainte ca aceasta să-şi ceară recunoaşterea ca stat în cadrul Adunării Generale a ONU, preşedintele Statelor Unite, Barak Obama, a ţinut un discurs în care a specificat pentru prima oară pentru un preşedinte american faptul că graniţele celor două state trebuie să se bazeze pe frontierele Israelului din 1967. Această recunoaştere precum şi încadrarea procesului de pace în Orientul Mijlociu în contextul mai larg al „Primăverii Arabe” este, la rândul său, o încercare de a revitaliza acest proces şi de a răspunde criticilor care acuză Statele Unite că ajută revoltele democratice, chiar şi armate, în alte ţări dar acuză palestinienii de unilateralism. Rămâne de văzut însă dacă aceştia din urmă vor continua să creadă în soluţia oferită de guvernul de la Washington sau îşi vor lua soarta în dinţi, cerând ca Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite să-i recunoască drept stat suveran. Cert este însă că, în cazul acestui ultim scenariu, Israelul ar putea fi singura ţară care ar vota împotriva recunoaşterii statului Palestinian, punând Statele Unite, ca aliat, într-o situaţie profund jenantă. Prins astfel între un Israel refractar, care doreşte să păstreze status-quo-ul cât mai mult timp posibil şi o Autoritate Palestiniană fracţionalizată şi sceptică, după două decenii de promisiuni neîmplinite, Barak Obama va avea mult de furcă în a-i convinge pe israelieni şi pe palestinieni că Washingtonul rămâne cel mai potrivit mediator.
(6) New York Times (Business) A Shaken Agency Looks to the Future (O agenţie zguduită priveşte către viitor) 19 mai 2011. În urma demisiei „cu infinită tristeţe” a discreditatului Dominique Strauss Kahn, implicat într-un scandal sexual de proporţii şi în aşteptarea procesului, Fondul Monetar Internaţional a devenit scena unei bătălii între ţările europene, ţări care au avut tradiţional şefia acestei agenţii, şi puterile economice emergente gen China sau India, care doresc să spargă monopolul european asupra acestei foarte importante funcţii. Articolul din New York Times analizează acest conflict incipient precum şi implicaţiile succesului sau eşecului pentru fiecare din părţi.
(7) The Economist (Eastern Approaches) Ratko Mladici arrested – Caught at last (Ratko Mladici arestat – prins în sfârşit) 26 mai 2011. Revista britanică The Economist prezintă un portret al unuia dintre cei mai căutaţi criminali de război, Ratko Mladici, arestat, în sfârşit, de către autorităţile sârbe, la 16 ani de la emiterea mandatului de arestare de către Tribunalul de la Haga. Totodată, revista analizează implicaţiile acestui eveniment pentru procesul de aderare al Serbiei la Uniunea Europeană.
Mircea Geoană este cu un pas în afara PSD. Excluderea sa de către BPN, în confirmarea deciziei de duminică a Comisiei de Integritate a PSD, este cât se poate de ...
citeste mai departe
În dezbaterile ocazionate de aniversarea Regelui Mihai, indiferent de parti pris-urile politice ale comentatorilor, istoricilor sau specialiştilor, s-a evidenţiat faptul că românii n-au fost consultaţi plebiscitar cu privire la forma ...
citeste mai departe
RSS Articole