Este moral sa afirmi cu voce tare ceea ce esti, este moral sa fii consecvent in afirmarea crezului propriu, este moral sa gandesti pe termen lung, este moral sa-ti afirmi propria ta identitate. Este moral sa ai curajul sa spui ca esti altfel decat altii, chiar daca acesti altii sunt deocamdata mai multi." 
“Puterea judecătorească şi reforma Constituţiei” a fost tema dezbaterii de astăzi, organizată de Fundaţia Horia Rusu. La dezbatere au fost prezenţi foşti miniştri ai Justiţiei, membri ai CSM, politicieni, jurnalişti, membri ai societăţii civile. Câteva dintre temele dezbătute au fost: statutul juridic al ministerului public, gradul de independenţă al Judecătorului, rolul CSM, respectarea spiritului legii şi definirea Legii. Vă prezentăm, în continuare, câteva concluzii preliminare:
Simina Tănăsescu: Consiliile judiciare au apărut după al Doilea Război Mondial şi au avut ca scop, încă de la început, garantarea independenţei puterii judecătoreşti faţă de factorul politic. Cu toate acestea, cetăţenii de la noi nu sunt mulţumiţi de calitatea serviciului public oferit de CSM. Între modul în care sunt organizate consiliile juduciare şi gradul de independenţă nu există o relaţie de cauzalitate directă. O legătură mai directă se stabileşte însă între modul de funcţionare şi gradul de independenţă.
Georgiana Iorgulescu susţine că garantarea independenţei nu ţine de modificarea Constituţiei, ci de spiritul civic şi de gradul de implicare a magistraţilor. În Constituţie nu există reglementată, în mod separat, puterea judecătorească. De asemenea, statutul procurorului este unul ambiguu. Trebuie modificat, în primul rând, Codul de procedură penală.
În ceea ce priveşte transcripturile care apar în presă, ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme este de o gravitate deosebită. Dacă persoanele vizate de stenograme s-ar adresa Curţii Europene ar avea câştig de cauză, încălcându-se art. 6 şi 8 din Convenţia Europeană.
Victor Babiuc: Este necesar să consacrat în Constituţie sintagma de „putere judecătorească” sau cea de „autoritate judecătorească”? Trebuie să dăm ministrului justiţiei dreptul de ingerinţă pozitivă, dar în instanţă procurorul pune concluziile în raport cu conştiinţa sa.
Valentin Constantin susţine că ideea de a desfiinţa Curtea Constituţională este una foarte pericuoasă. Nu trebuie confundată ÎCCJ cu Curtea Supremă a SUA, care este alcătuită numai din nouă judecători. La noi, ÎCCJ este formată din 192 de persoane. Problema noastră cu CCR este lipsa de autoritate epistemică a deciziilor.
În ceea ce priveşte statutul procurorului, acesta are obligaţii prea mari. Trebuie să menţinem distincţia între judecător ca putere şi judecător ca prestator de servicii. Nu trebuie să existe o separaţie netă între puterea judecătorească şi celelalte două. Trebuie asigurat echilibrul între puteri, de aceea nu trebuie să ne mire că instanţele suspendă legi sau OUG.
Rodica Stănoiu: Legiferarea nu este un exerciţiu de imaginaţie dus dincolp de limitele realităţii. Avem legi, avem reglementări aproape pentru tot. Nu este vina legiuitorului că toate aceste reglementări nu se aplică corect. Nici Constituţia nu trebuie modificată ori de câte ori ea este încălcată.
Trebuie să ne hotărâm, însă, cu privire la o reglementare clară a modului de numire a procurorului în România.
Curtea Constituţională nu trebuie desfiinţată, ci trebuie umblat la numirea membrilor CCR. Acolo trebuie să fie vârfurile profesioniştilor, oameni cu o vastă cultură constituţională şi nu numai.
Este, totodată, binevenită aducerea societăţii civile în sfera juridicului, pentru a combate lipsa de încredere a societăţii în justiţie. Chiar şi aşa, însă, trebuie avute îndoieli în privinţa societăţii civile din România.
Gheorghe Piperea: Există numeroase situaţii în care judecătorii au dat în judecată statul, şi deşi s-au dat hotărâri definitive şi irevocabile, putearea politică a venit cu ordonanţe de urgenţă care au anulat deciziile judecătoreşti. Ce să mai aştepte cetăţenii, când o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, este defiinţată printr-o OUG?!
Privitor la procesele colective, ele se manifestă zilele acestea în mai multe domenii: consumatori de servicii financiare, creditori la bănci: (peste 4,5 mil consumatori de credite, şi numai 5000 de atacatori în instanţe); reducerea salariilor cu 25%, prin Legea 118/2010.
În ceea ce priveşte anularea Legii reducerii salariilor prin hotărâri judecătoreşti, se pune problema cui se supune judecătorul. În Constituţie se spune că judecătorul se supune numai legii. Dar ce înseamnă ”lege”?
În dreptul privat, de pildă, judecătorul nu aplică numai legea, ci şi uzurile şi principiul echităţii: În noul Cod civil, uzul şi principiul echităţii sunt izvor de drept. De asemenea, instanţele au început să aplice precedentul judiciar. Nu cumva precedentul judiciar poate fi luat ca model de legiuitor pentru a-şi modifica legislaţia?
Relevante sunt şi numeroasele sentinţe date de către CEDO, împotriva României. CEDO a început să pronunţe chiar hotărâri-pilot în materie de imobile naţionalizate.
Mai jos gasiti linkuri catre materiale:
Consiliile judiciare şi rolul CSM - Prof. dr. Simina TĂNĂSESCU
Câteva observaţii în legătură cu statutul constituţional - Conf. dr. Valentin CONSTANTIN
Natură juridică a Ministerului Public – Drd. Bogdan DIMA, Drd. Roberta OGARU
Procesele colective – dimensiune a reacţiei civice -Prof. dr. Gheorghe PIPEREA
Mircea Geoană este cu un pas în afara PSD. Excluderea sa de către BPN, în confirmarea deciziei de duminică a Comisiei de Integritate a PSD, este cât se poate de ...
citeste mai departe
În dezbaterile ocazionate de aniversarea Regelui Mihai, indiferent de parti pris-urile politice ale comentatorilor, istoricilor sau specialiştilor, s-a evidenţiat faptul că românii n-au fost consultaţi plebiscitar cu privire la forma ...
citeste mai departe
RSS Articole